Chirpar

Comuna Chirpar este unitatea administrativ-teritoriala alcatuita din patru sate componente: satul CHIRPAR – care este satul resedinta a comunei, satul VARD, satul VESEUD si satul SASAUS. Comuna Chirpar este persoana juridica de drept public. Are capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu.

In satul resedinta de comuna sunt grupate autoritatile si institutiile publice reprezentative, dupa cum urmeaza:

  • Primaria
  • Dispensarul uman
  • Scoala cu clasele I-VIII
  • Biserica ortodoxa
  • Biserica Evanghelica
  • Manastirea cu hramul Cuv. Serafim de Sarov – in constructie
  • Caminul cultural
  • Politia
  • Oficiul postal
  • Dispensarul veterinar

Comuna Chirpar se intinde pe o suprafata de 10 084 ha, din care 241,19 ha este cuprinsa in intravilan, 9 842,81 ha cuprinsa in extravilan; aceste suprafete fiind structurate astfel:

– arabil extravilan – 2 902 ha;

– pasuni – 2 925 ha;

– paduri – 1 759 ha;

– fanete – 1 515 ha;

– livezi – 135 ha;

– drumuri, stufaris, teren neproductiv – 606,81 ha.

Este situata in partea de est a judetului, la 62 km de Sibiu si la 13 km de orasul Agnita, intr-o zona deluroasa, strabatuta de Valea Veseudului si Valea Ilimbav; este delimitata la E de comuna Bruiu, la V de comunele Marpod si Altina, la N de orasul Agnita si comuna Birghis, la S de comunele Cirta si Arpasul de Jos.

Satele componente sunt amplasate astfel:

  • satul Chirpar – resedinta comunei – este pozitionat in centrul comunei,

  • satul Vard: in partea de N,

  • satul Veseud: in partea de N-E,

  • satul Sasaus: in partea de S.

Din punct de vedere istoric, teritoriul comunei Chirpar a fost locuit inca din vremuri imemoriale, urme de asezari umane fiind descoperite si atestand continuitatea locuirii acestui tinut in toate vremurile. Dovezi materiale din epoca bronzului si a fierului au fost descoperite in hotarul Chirparului. Incepand din secolul al XII-lea pe teritoriul comunei apar primii colonisti germani, acest pamant fiind considerat in planurile coroanei maghiare ca rezerva de pamant a coroanei.

Prima atestare documentara a localitatii Chirpar dateaza din 1332 sub numele de ,,Kirchberg’’, ea aparand in documentele diplomatice ale vremii:

– numele localitatii ar putea proveni de la biserica asezata pe un deal , traducandu-se ,,Dealul bisericii – Kirchberg’’;

-cea mai veche constructie din localitate este cetatea taraneasca situata in mijlocul comunei, constructiile monumentale din incinta ei datand din sec. al XIII-lea. Este declarata monument de arhitectura.

– primul recensamant existent din vremea cand comuna apartinea scaunului Nocrich, consemneaza existenta in Chirpar a 44 de gospodarii locuite si o scoala;

– 1241 – 1242, navalirea tatarilor a cauzat si comunei Chirpar (ca de altfel intregului tinut) multe pagube; locuitorii din Chirpar impreuna cu cei din Veseud au construit o cetate de refugiu in locul unde hotarele celor doua localitati se intalnesc. Cetatea a fost folosita de populatie pentru adapost in fata deselor navaliri ale pecenegilor si cumanilor;

– 1687 – 1695 la recensamantul fiscal se consemneaza existenta la Chirpar a 78 de gospodarii locuite, 25 parasite si 2 incendiate; din ordinul scaunului Nocrich, conducerea localitatii Chirpar stabileste ca fiecare locuitor care emigreaza sa depuna o suma imposibil a putea fi stransa; masura a fost luata pentru a impiedica locuitorii disperati de nivelul impozitelor excesive de a parasi comuna. Pentru repopularea localitatii si o impartire mai justa a impozitelor mari, care erau socotite pe gospodariile existente, se aduceau familii din Tara Oltului (din zona Avrigului, Besimbacului si Oltet);

– sec. XIX, la mijlocul acestui secol – inceteaza sa produca renumitul CENTRU DE CERAMICA Chirpar, olarii cautandu-si alte indeletniciri odata cu patrunderea portelanului si a vaselor de fier smaltuite si emailate. Sunt cunoscuti nominal peste 26 de olari care au activat in Chirpar intre sec. 17 – 19, mostenindu-se taina mestesugului din tata in fiu. Intreaga gama de produse de arta populara din lemn, textile si blana a avut in aceste doua localitati o larga raspandire constituind o adevarata industrie casnica, razboiul de tesut fiind nelipsit in fiecare gospodarie;

Comuna Chirpar are o populatie de 1565 persoane, conform comunicarii Institutului National de Statistica-Directia Judeteana de Statistica Sibiu. Este formata din romani, cateva familii de romi si cateva familii de sasi.

Ocupatia preponderenta a locuitorilor comunei este agricultura, cresterea animalelor (ovine, caprine, bovine, cabaline, bubaline) si producerea de furaje.

In comuna isi desfasoara activitatea persoane fizice, asociatii familiare si societati comerciale.

Comuna este strabatuta de trei drumuri judetene:

– 105 D: Nou Roman-Sasaus-Chirpar-Agnita;

– 105 E: Chirpar-Ilimbav;

– 105 A: are 2 tronsoane: Sasaus – Ilimbav = 9,5 km si Sasaus – Somartin = 6,15 km.

Legatura intre satele componente se face printr-o retea de drumuri care sunt practicabile. Principalele institutii din domeniul educatiei sunt cele trei scoli si cele trei gradinite de pe langa aceste scoli, din satele: Chirpar, Vard si Veseud.

Autoritatile administratiei publice locale sunt:

  • autoritatea deliberativa asigurata de catre Consiliul Local, care are sediul in satul de resedinta – Chirpar, are un numar de 11 consilieri alesi, din care: P.D.L. = 5; P.S.D. = 5 si P.N.L. = 1.

  • autoritatea executiva asigurata de catre Primar, domnul STANULET CHIRION.

Se doreste cooperarea sau infratirea cu alte autoritati ale administratiei publice

locale din strainatate in vederea promovarii unor interese comune.

Comuna are in componenta satele:

Satul Localizare Cod postal
Chirpar Resedinta comunei; 2491
Sasaus Sat situat la 5 km de sediul Consiliului comunal; 2495
Vard Sat situat la 7 km; 2491
Veseud Sat situat la 9 km; 2445